• Prima   |  Cadrul normativ şi de politici   |  Strategia Moldova-2020

    Strategia Moldova-2020

      Print

    Priorităţile de dezvoltare

    Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020" este focalizată pe următoarele priorităţi de dezvoltare:

    1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie.

    2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.

    3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.

    4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.

    5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

    6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.

    7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi combatere a corupţiei, în vederea asigurării accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.

    Obiectiv bine definit al Strategiei: asigurarea dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei.

    Pe termen mediu şi lung, preocuparea fundamentală a autorităţilor ţine de promovarea bunăstării - un concept care înglobează diferite aspecte ale dezvoltării, printre care se numără şi sănătatea publică, securitatea personală, accesul la cultură şi, nu în ultimul rînd, un mediu ambiant curat. În această ordine de idei, viziunea strategică a Guvernului pe termen mediu şi lung este reconcilierea între necesitatea de dezvoltare economică accelerată şi protecţia mediului înconjurător în conformitate cu standardele europene. Acest lucru va avea loc prin:

    (i) atingerea unei rate de dezvoltare economică care să permită finanţarea crescîndă a măsurilor de protecţie a mediului şi

    (ii) reglementarea echilibrată a mediului de afaceri, atît din punctul de vedere al impactului economic, cît şi din punctul de vedere al impactului asupra mediului ambiant.

    De asemenea, sănătatea reprezintă o parte integrală a bunăstării sociale a populaţiei şi o starea bună a sănătăţii facilitează dezvoltarea economică, competitivitatea şi productivitatea. Ameliorarea sănătăţii populaţiei va avea un impact decisiv asupra dezvoltării economice şi prosperării sociale doar în condiţiile instalării echităţii în sănătate, a unor progrese reale în asigurarea dreptului la sănătate pentru toată populaţia şi în responsabilizarea întregii societăţi de măsurile de ocrotire a sănătăţii, care pot contribui la dezvoltarea umană, bunăstarea socială şi economică. Activităţile de sensibilizare a populaţiei privind factorii determinanţi pentru sănătate şi promovarea prevederilor asupra aspectelor de sănătate în toate politicile va maximiza rezultatele în domeniul sănătăţii.

    Crearea Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior şi Cercetare este crucială pentru evaluarea şi acreditarea instituţiilor şi a prograelor de formare/dezvoltare profesională a specialiştilor pentru piaţa muncii. Cadrul Naţional al Calificărilor şi Standardelor ocupaţionale va orienta procesul de studii spre dezvoltarea competenţelor solicitate pe piaţa de muncă. În acelaşi timp, vor fi fortificate capacităţile de prognozare a forţei de muncă, punîndu-se accent pe crearea oportunităţilor de formare profesională pe parcursul vieţii. Programele de studii vor fi orientate spre profesionalizarea, precum şi dezvoltarea, în cadrul universităţilor, a capacităţilor de cercetare şi inovare.